Obiectul phygital
Entitate care există simultan în regim material și digital, fără ca aceste dimensiuni să poată fi separate fără pierderea identității obiectului — un nod ontologic în care materialitatea, datele, interfața și experiența sunt interdependente.
Termenul phygital circulă în marketing și design; aici primește o ontologie de teoria artei. În context artistic, obiectul phygital nu este o simplă combinație între un artefact fizic și o extensie digitală, ci un nod ontologic în care materialitatea, datele, interfața și experiența sunt interdependente. Un obiect phygital necesită atât prezență corporală, cât și activare tehnologică pentru a funcționa estetic și simbolic.
Ca obiect-punte, el mediază relația dintre corp, spațiu și extensiile tehnologice și marchează o deplasare ontologică: de la imaginea ca reprezentare la experiența artistică ca situație. Imaginea nu dispare, dar devine un element între altele, integrat într-un ansamblu de relații materiale și experiențiale.
Din obiectul phygital derivă și aura situațională — forma de aură proprie configurației dintre suportul material, stratul digital activ și corpul care o activează.
Genealogie
- 2026Vol. II-A (manuscris în lucru)
Reconceptualizarea obiectului phygital ca nod ontologic relațional între materialitate, date și experiență.
Concepte înrudite
Referințe
- De la real la augmentat II-A. Corporalitate, spațiu și materialitate în arta post-fotografică · Reșița, manuscris în lucru, 2026